Cancer



Organele si tesuturile corpului sunt alcatuite din mici "particele" numite celule. Cancerul este o boala a acestor celule. Desi celulele din diferite parti ale organismului pot arata si functiona diferit, majoritatea se reproduc si se repara in acelasi fel.
In mod normal, atunci cand o celula se divide, acest proces are loc intr-oordine bine stabilita si riguros controlata. Daca, din diferite motive, acest proces scapa de sub control, celula va continua sa se divida, dezvoltandu-se o "masa", care este denumita "tumora". Tumorile pot fi benigne sau maligne.

Intr-o tumora benigna celulele nu se imprastie in alte parti ale corpului. Ele continua sa creasca local si pot deveni o problema prin presiunea exercitata asupra tesuturilor sau organelor vecine. O tumora maligna este constituita din celule canceroase care au abilitatea de a se imprastia in afara locului unde isi au originea. Daca nu se efectueaza un tratament adecvat, pot invada si distruge tesuturile din jur. Uneori, celulele "pleaca de la nivelul tumorii primare" si se imprastie la alte organe din organism, pe cale sanguina sau limfatica. Atunci cand aceste celule ajung la noul sediu, ele se pot divide si se formeaza noi tumori, adesea denumite "tumori secundare" sau "metastaze".


 

Cancerul nu este o boala cu o singura cauza
Medicii pot spune ca este vorba de o tumora maligna sau benigna prin examinarea unei mici probe din tumora, evaluandu-se aspectul celulelor componente la microscop. Acesta se numeste examen anatomo-patologic.

Cancerul nu este o boala cu o singura cauza si un singur tip de tratament. Exista sute de tipuri de cancer, diferite ca nume si ca tip de tratament.


Ce este melanomul malign?
Melanomul malign este un neoplasm care, de obicei, ia nastere din pielea, clinic normala, sau din modificarile ei de la acest nivel. Rareori, poate lua nastere din alte parti ale organismului, cum ar fi ochii, gura, subunghial sau la nivelul organelor interne. Uneori se imprastie la alte parti ale organismului pe cale limfatica sau pe calea fluxului sanguin. Melanomul malign se poate imprastia de asemenea la nivelul pielii. Daca exista dovezi ca incidenta sa este in crestere, melanomul malign este inca un tip rar de cancer.


Exista 4 tipuri principale de melanom malign:
Melanomul malign cu diseminare superficiala - acesta este cel mai frecvent tip de melanom malign; Melanomul nodular - este adesea de culoare neagra si poate creste destul de repede; Lentigo malign - acest tip de melanom este mai frecvent intalnit la nivelul fetei, in special la persoanele in varsta. Are o crestere lenta si dezvoltarea sa poate dura ani de zile. Melanomul malign acral - este adesea intalnit pe palme, plante sau periunghial.
Desi melanomul malign poate afecta multe parti ale corpului, cea mai comuna localizare la femei sunt picioarele, iar la barbati este mai fracvent intalnit la nivelul trunchiului, in special la nivelul spatelui.


Ce cauze determina melanomul malign?
Exista dovezi certe ca radiatiile solare pot leza pielea si pot cauza melanomul malign. Persoanele a caror piele "se arde" cu usurinta au riscul cel mai ridicat - in modul tipic persoanele cu pielea deschisa la culoare, par blond sau roscat si ochii albastrii.

Desi melanomul malign este foarte rar in copilarie, copiii si adultii care sunt supraexpusi la soare si sufera arsuri severe prezinta un risc crescut la dezvoltare a melanomului malign ulterior. Boala este mai frecventa la femei, in special intre 40 si 60 de ani. Incidenta melanomului malign si a cancerelor cutanate creste direct proportional cu frecventa expunerii la soare (in vacante, cei care muncesc in soare sau cei care practica sport in aer liber). Rareori, melanomul malign poate aparea la persoanele care nu au fost expuse excesiv la soare, fiind datorat in aceste cazuri unei tendinte genetice sau familiale de a dezvolta boala.


Din nefericire, utilizarea radiatiilor ultraviolete artificiale este asociata cu un risc crescut de cancere cutanate si de melanom malign. Alti factori care cresc riscul de aparitie al melanomului malign sunt: expunerea la agenti chimici sau la unii agenti fizici (radiatii ultraviolete nonsolare, radiatii ionizante, traumatisme, arsuri).


Care sunt simptomele melanomului malign?
Daca se dezvolta din nervi pigmentari se poate observa modificarea acestora, care poate include oricare dintre urmatoarele:
Modificarea in dimensiune: nervul poate deveni mai proeminent sau se poate raspandi la nivelul tegumentului care inconjoara nervul;
Modificarea de forma: majoritatea nervilor pigmentari au o margine regulata, bine delimitata, dar un melanom malign are o margine neregulata, imprecisa;
Modificarea in culoare: mola se poate inflama sau sa dezvolte o margine rosiatica. Poate deveni mai inchis la culoare sau sa aiba diferite culori.
Pruritul, sangerarea, formarea de cruste: sunt cele mai putin frecvente semne, dar nu trebuie ignorate.
In caz de aparitie a oricaror semne neobisnuite la nivelul tegumentului, modificari care dureaza mai mult de cateva saptamani, sau daca apar unele dintre semnele de mai sus la nivelul unui nev preexistent, trebuie sa va prezentati la medic. Foarte putini nervi pigmentari se transforma in melanom malign, dar aceste transformari trebuie descoperite cat mai devreme, deoarece, cu cat dignosticul este mai precoce, tratamentul are mai mult succes. Excizia timpurie a leziunilor suspecte poate determina prevenirea bolii care altfel ar putea fi fatala.


Masuri de prevenire a melanomului malign:
Intotdeauna evitati expunerea la soare a copiilor mici; Purtati haine din fibre naturale (bumbac, in), de preferinta de culori deschise; Purtati ochelari de soare si palarii atunci cand soarele este puternic; Evitati expunerea la soare in cursul zilei, intre orele 11 si 16; Nu permiteti "arderea pielii" de catre radiatiile solare; Utilizati creme protectoare, urmati instructiunile producatorului si reaplicati de cate ori este nevoie, in special dupa ce intrati in apa; Evitati traumatismele, arsurile nevilor pigmentari. Evitati traumatismele, arsurile nevilor pigmentari.

-Varicele


Pe linga faptul ca sunt inestetice, varicele pot deveni si extrem de suparatoare. Daca suferiti de aceasta afectiune trebuie sa stiti ca vara, datoritacresterii temperaturii, boala se agraveaza. De aceea, cum sezonul estival este in toi, este foarte important sa cunoastem citeva metode de tratament sau de prevenire.


Situate in majoritatea cazurilor la nivelul membrelor inferioare, varicele reprezinta dilatatii patologice si permanente ale venelor ce apartin sistemului venos superficial. Varicele au culoarea albastruie si se formeaza datorita unei insuficiente venoase.
Venele membrelor inferioare sunt prevazute cu valvule unidirectionale, care asigura circulatia singelui catre inima, de jos in sus. Daca aceste valvule isi pierd capacitatea de antireflux, venele se dilata si apar varicele.

Boala este mai frecventa la femei, 60% dintre acestea prezentind semne ale bolii, la virste cuprinse intre 20 si 50 ani. Ca orice alta afectiune, varicele sunt favorizate de factori de mediu sau care tin de stilul nostru de viata:
O profesie care impune statul prelungit in picioare (profesori, vinzatori, frizeri, stomatologi etc.), efortul muscular intens si prelungit (halterofili), sau trepidatiile, caldura si umiditatea excesiva; Obezitatea - pe langă plusul de greutate ce apasa asupra membrelor inferioare, prin tulburarile neuro-endocrine si metabolice pe care le implica, obezitatea adinceste leziunile peretelui venos; Sarcina prin cresterea presiunii intra-abdominale; Factorul genetic este prezent in peste 80% din cazuri.


SIMPTOMELE BOLII
Debutul afectiunii este lent si se manifesta prin senzatia de neliniste la nivelul gambei, caracterizata prin discrete amorţeli si o senzatie de greutate. Aceste fenomene apar dupa statul prelungit in picioare, eforturi intense sau o pozitie sezinda indelungata si dispar in pozitie culcata, cu picioarele usor ridicate.

In stadiul varicelor constituite, se observă „coloane" venoase dilatate, cu traseu şerpuitor, care apar iniţial in portiunea superioara a gambei. Edemul, care in faza de debut este discret, se extinde si devine permanent.

Tegumentul se subtiaza si devine transparent, lucios, cu zone de hiperpigmentare, cu pilozitate redusa si foarte sensibile la traumatisme, chiar de intensitate redusa.


Varicele netratate, pot duce la dezvoltarea unor complicatii cum sunt: ulceratia de gamba, ruptura varicelor cu hemoragia consecutiva si tromboflebita.


TRATAMENTUL CHIRURGICAL, CEA MAI BUNA SOLUTIE
Conduita terapeutica este intotdeauna adaptata stadiului evolutiv al bolii. In prezent, tratamentul curativ cuprinde elemente ce pot fi utilizate in diferite combinatii, pentru obtinerea unor efecte optime. Acestea includ:
Extirparea varicelor prin tehnici microchirurgicale (cu incizii ce devin la citeva luni practic invizibile); Pentru vasele mici, subtiri, superficiale, la care interventia chirurgicala nu poate fi aplicata, se pot face sclerozari (scleroterapia) prin injectarea unor substante iritante sau se poate folosi laserul (laserterapia).


De retinut! Interventia chirurgicala are ca scop indepartarea venelor superficiale dilatate. In timp, daca se mentin conditii favorizante, alte vene pot dobindi aspect varicos, necesitind la rindul lor extirparea. Acest fapt nu inseamna ca varicele au recidivat! De obicei nu sunt necesare alte interventii chirurgicale.
Cu cit interventia este efectuata mai precoce, cu atit rezultatele sunt mai bune si „recidivele" mai putin probabile.

Ca masuri profilactice, de prevenire a aparitiei bolii sau de limitare a extinderii leziunilor, se recomanda:
Evitarea statului prelungit in picioare fara miscare; Perioade de repaos cu picioarele ridicate si masaj blind in sensul drenajului venos; Nu purtati incaltaminte plata, fara toc; Evitarea expunerii prelungite la soare; Purtati ciorapi elastici; Adoptati o dieta bogata in fructe si legume, care sa asigure un aport caloric şi vitamino-mineral corespunzator si care sa previna constipatia si obezitatea; Practicati o activitate fizica regulata: inot, mers pe jos sau gimnastica; Faceti dusuri alternative cu apa rece si apa calda; Consultati periodic (chiar lunar) un medic specializat in flebologie.


VARA, DUSMANUL VARICELOR
Vara, datorita temperaturii crescute, se produce o vasodilatatie periferica, ce duce la cresterea volumului de singe. In general, la nivelul membrelor se produc schimbarile de caldura cu mediul exterior, favorizat si de o imbracaminte mai usoara, care permite, prin fenomenul de evaporare a apei, scaderea temperaturii mediului intern. Vasele de singe sint asemanatoare unui radiator care atunci cind este nevoie, primesc excesul de caldura de la nivelul central al corpului si il elimina prin contactul direct cu aerul atmosferic, ceva mai rece. Atunci cind temperatura mediului exterior scade, „radiatoarele" de la nivelul pielii se inchid si caldura e pastrata in interiorul corpului. In cazul varicelor, singele stagneaza in vasele dilatate anormal. Temperatura ridicata determina cresterea volumului de singe, agravind boala.

 

TRATAMENTUL NATURIST

 

Tratamentul varicelor
* Dilatarea permanenta si patologica a venelor se datoreaza pierderii tonicitatii peretilor. Varicele apar intre 20-40 ani, fiind mai frecvente la femei. Serecomanda ceaiuri, comprese, apiterapie, gimnastica medicala si tratament fizio-balnear. Un prim remediu sint frunzele de varza, care, aplicate pe varice, au actiune decongestionanta. Mai sint indicate si in senzatiile de "gambe grele". Se aplica 2-3 straturi de frunze proaspete, usor zdrobite, care se tin sub comprese toata noaptea. Se leaga fara a se stringe prea tare.

* Argila este un alt remediu impotriva varicelor. Amestecata cu apa pina se obtine o pasta moale, se aplica pe partile bolnave unde se tine 3 ore. Se indeparteaza daca apare senzatia de frig sau durere. Foarte eficient este si otetul de mere. Acesta se aplica seara si dimineata pe zona varicoasa. Se maseaza usor cu palma, de la genunchi pina la degetul mare de la picior. Intern, se iau cite doua lingurite de otet de mere intr-un pahar cu apa.

* Un tratament excelent pentru varice este urmatorul decoct: frunze si fructe de paducel, frunze si fructe de afin, frunze de urzica, papadie, scoarta de salcie, flori de sulfina si talpa gistei. Din acest ceai se beau 1-2 litri pe zi. Apiterapia recomanda un preparat din 600 ml suc de ceapa rosie plus 300 grame miere de salcim. Se stoarce ceapa maruntita si se strecoara prin tifon. Se adauga mierea si se amesteca bine. Se pastreaza la frigider. Se iau cite 50 grame, inainte sau dupa mesele principale, timp de o luna. Dupa o pauza de o luna, tratamentul se poate repeta, pina la disparitia varicelor. Preparatul este contraindicat in gastritele hiperacide si ulcerele de stomac si duoden.

* Nu uitati de regimul alimentar. Beti multe sucuri, in special de lamiie, luati laxative usoare si consumati cit mai multe legume si fructe.
Ceaiul de salvie sau papadie se bea 2-3 cani pe zi infuzie facuta cu 2 lingurite de planta la 250ml apa clocotita, ceaiul se bea dupa mesele principale .
Masajul se face in fiecare dimineata si seara cu suc de lamâie .
Compresii cu argila, se pun de doua ori pe saptamâna noaptea, de la glezna pana la genunchi . Cu varza, zdrobiti câteva foi de varza si aplicatiile pe locurile bolnave legati frunzele cu bandaj si lasati-le peste noapte
In cursul zilei aplicati comprese cu otet de mere, beti cate 2 lingurite otet de mere dizolvat intr-un pahar cu apa .

Comprese cât mai fierbinti, puse pe locul bolnav, cu untdelemn de masline sau dovleac. Faceti primavara, o cura de ceai de papadie – pâna ce înfloreste, se poate folosi toata planta. Se beau doua cani pe zi, dupa mesele principale, preparate din 2 lingurite de planta proaspata, oparite cu 250ml apa în clocot.
Puneti comprese cu decoct de flori de fân, rece [ doua mâini de fân la litru de apa ]. Infuzia se lasa sa se raceasca, apoi se înmoaie în ia un prosop. Se aplica de doua ori pe saptamâna.


Ulcerul varicos :
Se spala bine piciorul cu apa calda si sapun, dupa care se sterge cu un tampon de vata îmbibat cu spirt medicinal. În jurul ranii se unge piciorul cu ‚triamcinolon’ unguient care sa aiba pe cutie dunga rosie [nu verde sau neagra]. Pe rana se prepara ‚cloranfenicon’ pudra [care se scoate din capsule, nu solutie lichida, din sticlute]. Se leaga piciorul si se tine legat timp de doua zile, apoi se repeta operatia de mai sus, pâna ce se închide rana. Î n timpul tratamentului si dupa, piciorul trebuie ferit de efort mare. Tratamentul nu da rezultat la diabetici.
 
-Diabetul

Diabetul zaharat este cea mai frecventa boala endocrina si este caracterizat prin complicatii ce se dezvolta în timp si afecteaza ochii, rinichii, nervii si vasele de sange.


 Aflati in fata unei patologii frecvente si fiind influentati de existenta diabetului în familie precum si de kilogramele în plus exsitente la unii dintre noi poate aparea întrebarea: pot sa am diabet ?


 Suspiciunea prezentei diabetului apare clasic în prezenta celor trei semne majore: setea exagerata, urinare în exces, apetit crescut. Aceste semne pot debuta brusc la pacienti cu vârsta mai mica de 40 de ani si care nu sunt de obicei obezi, pot fi însotite de scadere in greutate sau de aparitia cetoacidozei în timpul unei boli sau dupa o interventie chirurgicala (acesti pacienti au diabet insulino-dependent sau non-insulino-dependent prin mecanism autoimun). În contrast cu aceasta categorie de pacienti la inivizii supraponderali simptomele apar gradat în a doua jumatate a vietii sau diagnosticul este pus la o persoana asimptomatica care este depistata cu glicemie crescuta la o examinare fortuita de laborator (acesti pacienti au diabet non-insulino-dependent fara legatura cu mecanismul autoimun).

Termenii de insulino-dependent, respectiv non-insulino-dependent descriu cele doua stari: predispus la a dezvolta cetoacidoza si, respectiv rezistent la cetoacidoza.

 Care sunt criteriile pentru diagnosticarea diabetului ?


 Criteriile revizuite pentru diagnosticarea diabetului sunt:
•  concentratia glucozei plasmatice dupa postul de peste noapte >140mg/dl (7,8 mmol/l) pentru cel putin doua situatii separate.
•  concentratia glucozei plasmatice dupa ingestia a 75 g de glucoza >200mg/dl (11.1 mmol/l) la 2 ore si cel putin înca o determinare în timpul celor doua ore de test (cel putin 2 valori sunt necesare pentru a stabili diagnosticul).

Ce fel de diabet am ?

In legatura cu cele afirmate mai sus putem sublinia existenta a trei forme majore de diabet primar (pentru care nu exista o boala asociata care sa determine dezvoltarea diabetului):
•  Diabet imun de tip insulino-dependent (numit si DZID tip 1)
•  Diabet imun de tip non-insulino dependent -numit si DZNID tip1 (stadiu intermediar al DZID tip 1 în care exista o capacitate redusa de producere a insulinei care previne coma cetoacidozica dar care nu poate mentine glicemia sanguina la un nivel normal)
•  Diabet non-imun de tip non-insulino dependent (numit si DZNID tip 2).


 Deasemenea exista si forme secundare de diabet (exista conditii patologice care favorizeaza sau determina aparitia dibetului):
•  Boala pancreatica
•  Tulburari hormonale
•  Indus de medicamente si substante chimice
•  Anomalii ale receptorilor insulinei
•  Sindroame genetice
•  Alte cauze